CHE, barajul si statia de pompe Bascov Inapoi la proiecte
» [imaginea urmatoare]
TIP CONSTRUCTIE:
Lucrari Hidroenergetice
BENEFICIAR:
CNAR+HIDROELECTRICA
PERIOADA LUCRARILOR:
Anul PIF / Year of commissioning 1971
DATE TEHNICE:
Barajul BASCOV
Beneficiar CNAR + HE
Proiectant ISPH
Raul Arges
Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii fc
Cota la coronament m 288.75
Inaltimea barajului m 21.25
Inaltimea digului m 10.00
Lungimea barajului m 55.00
Lungimea digului m 3,571.00
Volumul barajului th.m³ 33.00
Volumul digului th.m³ 331.00
Volumul acumularii mil.m³ 5.25
Scopul acumularii HIS
Anul PIF 1971

CHE BASCOV
Tipul centralei CB
Cota amonte m 285.50
Cota aval m 275.00
Caderea m 10.50
Nr.si tip agregat 2 K
Debit instalat m³/s 90.00
Puterea instalata MW 7.70
Energia medie GWh/an 14.30


Statia de pompe BASCOV
Inaltimea de pompare m 10.40
Nr.si tip agregat 3 DV-2-87
Debit instalat m³/s 11.60
Puterea instalata MW 0.14
Finalizat Finalizat   In tara In tara
CHE, barajul şi staţia de pompe Bascov
Schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Bascov este asemănătoare celorlalte noduri, cu oarecare diferenţe date de situaţia geo-morfologică şi iminenta vecinătate a municipiului Piteşti.
Acumularea de capacitate redusă (5,245 mil m³ şi 140 ha) este realizată la adăpostul digului mal drept de 2.811 m, a celui de la malul stîng de 760 m şi a terasei naturale de la malul stăng. Ca şi celelalte diguri, etanşarea în adîncime este realizată cu perete continuu din beton sau gelbeton, taluzul udat este etanşat cu pereu de beton armat, coronamentul este prevăzut cu o grindă spargeval, iar la piciorul aval al taluzului înierbat este un contracanal de colectare a apelor de infiltraţii. De scos în evidenţă că datorită colmatării, volumul iniţial al acumulării s-a redus de la 5,245 mil m³ la 2,408 mil m³)
Descărcătorul de ape mari este un stăvilar de tip WES cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv deversor din beton armat, schema statică – cuvă, în care sunt încastrate culeele şi cele 3 pile intermediare care formează 4 cîmpuri deversoare a 12,00 m. Retenţia este realizată cu stavile segment de 12,00 x 5,50 m cu clapeta inclusă de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul la această amenajare este într-o singură treaptă, de tip bazin cu dinţi Rebock şi prag şicanat, în lungime de 55,50 m. Este continuat cu o rizbermă mobilă de 55,50 m alcătuită din blocuri de beton şi anrocamente.
În culeea mal stîng este amplasată priza principală de apă cu debitul maxim de 6,00 m³/s pentru alimentarea Staţiei de Pompare Bascov, care la rîndul ei alimentează Uzina de Apă Budeasa, pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Piteşti.. Priza este urmată de o cameră de spălare, o cameră de vane şi conducta casetată de alimentare din beton armat de 1,20 x 1,80 m.
În deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasată o priză de tip tirolez legată printr-o conductă de camera de spălare de la malul stîng.
Staţia de pompare pentru irigaţii, aflată în administrarea Institutului Pomicol Mărăcineni, s-a realizat la cca 500 m amonte de baraj, pe digul mal stîng al acumulării.- Accesul apei la priză se face printr-o conductă de Ø=400 mm.
Staţia de pompe este o sursă de rezervă care asigură alimentarea cu apă brută a Uzinei de Apă Budeasa, este amplasată în stînga barajului Bascov şi este deservită de 3 linii tehnologice separate, fiecare fiind echipată cu cîte o electropompă cu ax vertical, montată în cameră umedă. Partea subterană este constituită dintr-o cuvă din beton armat de 16,50 x 15,50 m care se ridică pînă la planşeul sălii motoarelor. Aducţiunea apei de la prize în camera de distribuţie a staţiei de pompare, comună celor 3 linii, se face prin conductele casetate. Refularea către Uzina de apă se face prin 2 conducte metalice Ø=1.000 mm.
Centrala Bascov este amplasată pe malul drept, în continuarea barajului deversor şi este echipată cu 2 turbine Kaplan de 3,8 MW, care funcţionează cu un debit de 45 m³/s fiecare, la o cădere de 10,5 m, producînd 14,30 MW/h în anul hidrologic mediu. Regimul de funcţionare este preponderent la vîrful de sarcină de seară şi este dat de rezervele de apă din lacurile de acumulare propriu şi din amonte. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m şi descarcă în vechea albia a Argeşului.