| Amenajarea raului Buzau | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
Amenajarea raului Buzau este conceputa ca o amenajare complexa reunind intr-un ansamblu amenajarea propriu zisa a cursului superior al riului Buzau in treapta Siriu-Nehoiasu si amenajarea afluentului Basca Mare in treapta Ciresu-Surduc-Nehoiasu.
Raul Buzau are la varsare un bazin hidrografic de cca 5.400 kmp, dar 80% din stocul sau anual se formeaza pe portiunea superioara a bazinului in amonte de localitatea Nehoiu. Raul are in regim natural un grad ridicat de torentialitate, debitele fiind cuprinse intre 0,76 mc/s si 5.000 mc/s. Tronsonul Siriu-Nehoiasu a fost executat in totalitate, iar la tronsonul Ciresu-Surduc-Nehoiasu au fost incepute lucrarile, dar au fost intrerupte si conservate din lipsa fondurilor necesare. Barajul din umpluturi de anrocamente Siriu este amplasat la 18 km in amonte de localitatea Nehoiasu si la 19 km de epicentrul cutremurului din 4.03.1977. Acumularea este destinata alimentarii cu apa potabila si industriala a unor localitati si obiective industriale din aval cu cca 2,5 mc/s, irigarea unor suprafete agricole de cca 50.000 ha, producerea de energie electrica in CHE Nehoiu de 122 GWh/an aferenta caderii Siriu. In sectiunea barajului Siriu debitul modul multianual este de 9,59 mc/s, iar debitele maxime cu asigurarea de 0,01% sunt de 2.900 mc/s, cu asigurarea de 0,1% sunt de 1.720 mc/s si cu asigurarea de 1% sunt de 980 mc/s. Morfologia amplasamentului se caracteri-zeaza printr-o ingustare a vaii pina la o latime la baza de cca 200 m, cu versanti simetrici in axul barajului. Roca de baza este constituita din alternante de gresii fine si grosiere, sisturi argilo-grezoase, in straturi succesive, traversate de mai multe falii insotite de breccii, care au dat nastere unui sistem complex de fisuri. Pe falii apar izvoare sulfuroase de debit mic si cu un slab caracter ascendent. Solutia tehnica: Tipul de baraj a fost definitivat inaintea crizei energetice din anii '70. Initial a fost stabilit un un tip de baraj de greutate din beton cilindrat. Din considerente politice, arbitrare si nejustificate a fost impusa solutia unui baraj de umpluturi din materiale locale. Pentru aplicarea acestei solutii s-a gasit o cariera de argila la 20 km in aval, dar care continea fragmente mari de roca. Carierele de piatra situate in apropierea barajului nu permiteau obtinerea unui material de umplutura avind caracteristicile anrocamen-telor. Materialul local obtinut la Siriu are o granulometrie continua, cu roci neselectate, partial degradate. Ca urmare, tipul de baraj executat din acest material trebuie plasat in categoria barajelor de pamint si nu in categoria barajelor de anrocamente. Cele de mai sus si gradul ridicat de intensitate seismica in amplasament, de 8-9 pe scara Mercalli, au dus la solutia unui baraj de umpluturi cu nucleu inclinat din beton de argila format dintr-un amestec de balast cu 20-30% argila. Intrucit in argila naturala s-au intilnit fragmente mari de roca, aceasta a fost trecuta printr-un aruncator (rampa de segregare) de cca 60 m inaltime pentru separarea fractiunilor mari si uscarea relativa a materialului. De asemenea s-au prevazut niste prisme de balast de trecere de la nucleu la prismele de piatra. Nucleul a fost prelungit prin stratul de aluviuni pina la roca de baza, iar rostul de contact nucleu-roca a fost tencuit manual cu mortar de argila. Peste mortar s-a depus un strat de 3 m de argila de contact mult mai plastica, avind granula maxima de 70 mm. Lateral nucleului s-a realizat un prim filtru de nisip cu rolul de a preveni sufoziile sau eventualele fisuri ale nucleului. Un al doilea filtru spre aval capteaza si dreneaza apele spre un covor de balast asternut la baza prevazut cu o serie de bretele de strapungere a prismului de piatra si care permit apei sa fie drenata la piciorul paramentului aval unde sunt colectate de o galerie. Prismele laterale din balast si piatra au fost fundate in albie pe stratul de aluviuni grosiere. Etansari si consolidari: Perdeaua de etansare alcatuita din 3 siruri de foraje injectate, distantate la 0,75 m, este prelungita in versanti pe 80 m. Injectiile de consolidare a contactului dintre nucleu si roca de baza au fost executate de la suprafata pe adincimi de 5-10 m, dispuse la densitatea de un foraj la 9 m. La 10-20 m aval de perdeaua de etansare este prevazuta o perdea de drenaj. Majoritatea injectiilor de consolidare si legatura au fost executate din galeria de injectii Evacuatori: O nota originala o au evacuatorii barajului. Dimensionati pentru tranzitarea unei viituri de 1,720 mc/s sunt dispusi la 4 niveluri in versantul sting. - O galerie de adincime cu D=4,40 m echipata la priza cu un gratar rar de 105,40 mc si 2 batardouri metalice, 2 x 2 vane sertar, un disipator de energie subteran si o galerie de racord cu disipatorul exterior, permit eva-cuarea unor debite de 130 mc/s. - Galeria de priza la semiadincime, cu D=4,40 m, pentru toate folosintele, cu un gratar de 435,70 m , bifurcata cu o ramura spre CHE Nehoiasu si o ramura spre un nod de retentie subteran echipat cu 2 vane sertar si 2 vane conice, un disipator subteran si o galerie de racord la canalul rapid exterior, permit evacuarea unui debit de 70 mc/s. Una din prizele alimentarii cu apa a localitatilor din aval este inglobata in nodul de retentie. - Deversorul cu 2 deschideri echipate cu stavile segment de 14,00 x 12,00 si o deschidere centrala cu 2 orificii de preaplin este comasat cu evacuatorul de semiadincime. Apele din lacul de acumulare sunt conduse dupa deversor printr-un canal rapid pina la bazinele de disipare din aval. De remarcat ca exista posibilitatea de a se suprainalta barajul Siriu cu 13 m, ceia ce poate duce la marirea volumului la 186 mil mc Solutii originale: Conditiile de executie cu totul deosebite au impus luarea unor masuri si rezolvarea unor probleme pe baza unor solutii noi pentru Romania sau chiar pe plan mondial: - Solutii aplicate prima data in tara: nucleu de argila, rampe de segregare si amestec pentru prepararea betonului de argila, aerarea apelor tranzitate prin canalul rapid, disiparea energiei apelor evacuate in camere subterane adiacente nodurilor de presiune, fibrobeton pentru evitarea eroziunii cavitationale. - Solutii noi pe plan mondial: disipator de pamint armat, batardou fuzibil de pamint armat, tipul de aerare a canalului rapid, tipul de opritori de plutitori Lucrarile au inceput in anul 1974, prima etapa dat in exploatare la 30.09.1984 si finalizat in 1990. |
