Barajul Belci Inapoi la proiecte
TIP CONSTRUCTIE:
Lucrari Hidroenergetice
BENEFICIAR:
CNAR
EXECUTANT:
Hidroconstructia S.A., sucursala UCM Moldova
PERIOADA LUCRARILOR:
Anul PIF / Year of commissioning 1963
DATE TEHNICE:
Barajul BELCI
Beneficiar CNAR
Proiectant ISPH
Raul Tazlau
Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii fc
Cota la coronament m 228.00
Inaltimea barajului m 20.00
Inaltimea digului m 16.00
Lungimea barajului m 30.00
Lungimea digului m 580.00
Volumul barajului th.mc 16.30
Volumul digului th.mc 320.00
Volumul acumularii mil.mc 12.50
Scopul acumularii HS
Anul PIF 1963
Finalizat Finalizat   In tara In tara
Barajul si acumularea Belci au fost proiectate si executate pentru a asigura un debit de 6 mc/s pentru alimenatrea cu apa a centralei termoelectrice Borzesti si a industriei din Onesti. Volumul lacului la data punerii in functiune era de 12,5 mil. mc. Ulterior in 1983 s-a amenajat o microhidrocentrala la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW si o productie anuala de 3,5 MWh/an. Microhidrocentrala nu a fost realizata de catre Hidroconstructia S.A.
Barajul Belci este primul baraj de pamant din Romania, realizat de catre HIDRO-CONSTRUCTIA S.A.
Barajul Belci, inchide valea raului Tazlau pe o lungime de 415 m avand in zona albiei minore descarcatorul de ape mari si doua baraje laterale de pamant, unul spre versantul stang de 234 m lungime si celalalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat in prelungirea barajului de pamant, de un dig de pamant de 4 m inaltime, pe o lungime de 580 m.
Descarcatorul de ape mari este compus din patru cuve prevazute cu clapete de 2,50 x 11,00m. Cele doua deschideri centrale au goliri de fund prevazute cu vane segment de 2,50 x 11,00 m.
Debitul de calcul a fost de 760 mc/sec, iar cel de verificare de 1.100 mc/sec. La nivelul maxim al apei din lac descarcatorul putea tranzita in aval un debit de 1.400 mc/s.
Corpul barajului de pamant a fost alcatuit din material aluvionar compactat, avand un nucleu de argila dispus central si prisme de balast in amonte si aval de nucleu. Pe paramentul amonte s-a prevazut o protectie din dale de beton armat, iar la piciorul aval un prism de material drenant de piatra. in zona amonte a digului de pe malul drept, pe ultimii 200 m, cota coronamentului a fost coborata cu 1,00 m pentru a permite descarcarea debitelor ce depaseau capacitatea deversorului. in anii 1970-73 pe malul drept al lacului, in zona coborata a a digului de contur s-a amenajat o baza turistica a orasului Onesti, pe o platforma la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcatuirea initiala a digului ca descarcator fuzibil
Lucrarile au fost executate in perioada 1958 - 1962.
Principalele cantitati de lucrari: excavatii - 259.000 mc, umpluturi - 430.000 mc, beton - 28.000 mc, ecran de beton - 8.200 mc, pereu-35.000 mc.
In noapte de 28-29 iulie 1991, dupa o zi senina si fara precipitatii, in bazinul raului Tazlau au cazut precipitatii torentiale, cu caracter exceptional. In numai 1 ora la statia hidrometrica Lucacesti de la 30 km in amonte s-au inregistrat precipitatii de 95,6 l/mp, iar la statia Livezi de la 16 km in amonte, 148,8 l/mp. Microhidrocentrala din aval era oprita datorita unei defectiuni tehnice si s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a barajului. Nivelul apei in lac a crescut foarte repede, astfel ca la ora 2,15 apa a ajuns la nivelul coronamentului si a inceput deversarea peste barajul de pamant. in jurul orei 4,50 s-a produs o crestere a debitelor in aval la cca 1.800 mc/sec ceea ce denota prabusirea digului. La ora 7,15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 raul Tazlau curgea printr-un senal format in depunerile aluvionare din lac si trecea in aval printr-o bresa formata in digul mal sting al barajului de pamant.
Mecanismul cedarii barajului de pamant a fost eroziunea superficiala a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia si apoi alunecarea taluzului aval urmata de o eroziune rapida si profunda.

Cauzele accidentului au fost urmatoarele: in faza de proiectare barajul a fost incadrat la clasa I-a de importanta pentru care debitele de calcul cu asigurare de 0,1% si de verificare de 0,01% erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observatiilor din cei peste 25 de ani de exploatare si observatii hidrologice, respectiv de 1515 mc/sec si 2450 mc/sec. Desi cunoscuta, modificarea debitelor maxime nu a condus la marirea capacitatii de evacuare. In aceste conditii deversarea peste baraj si apoi cedarea s-au produs datorita viiturii exceptionale din noaptea accidentului, appreciate la 2800 - 3000 mc/s si a imposibilitatii manevrarii echipa-mentelor hidromecanice provocata de intreruperea alimentarii cu energie electrica.
Barajul nu a fost reabilitat.