|
|||||
|
Barajul si acumularea Belci au fost proiectate si executate pentru a asigura un debit de 6 mc/s pentru alimenatrea cu apa a centralei termoelectrice Borzesti si a industriei din Onesti. Volumul lacului la data punerii in functiune era de 12,5 mil. mc. Ulterior in 1983 s-a amenajat o microhidrocentrala la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW si o productie anuala de 3,5 MWh/an. Microhidrocentrala nu a fost realizata de catre Hidroconstructia S.A.
Barajul Belci este primul baraj de pamant din Romania, realizat de catre HIDRO-CONSTRUCTIA S.A. Barajul Belci, inchide valea raului Tazlau pe o lungime de 415 m avand in zona albiei minore descarcatorul de ape mari si doua baraje laterale de pamant, unul spre versantul stang de 234 m lungime si celalalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat in prelungirea barajului de pamant, de un dig de pamant de 4 m inaltime, pe o lungime de 580 m. Descarcatorul de ape mari este compus din patru cuve prevazute cu clapete de 2,50 x 11,00m. Cele doua deschideri centrale au goliri de fund prevazute cu vane segment de 2,50 x 11,00 m. Debitul de calcul a fost de 760 mc/sec, iar cel de verificare de 1.100 mc/sec. La nivelul maxim al apei din lac descarcatorul putea tranzita in aval un debit de 1.400 mc/s. Corpul barajului de pamant a fost alcatuit din material aluvionar compactat, avand un nucleu de argila dispus central si prisme de balast in amonte si aval de nucleu. Pe paramentul amonte s-a prevazut o protectie din dale de beton armat, iar la piciorul aval un prism de material drenant de piatra. in zona amonte a digului de pe malul drept, pe ultimii 200 m, cota coronamentului a fost coborata cu 1,00 m pentru a permite descarcarea debitelor ce depaseau capacitatea deversorului. in anii 1970-73 pe malul drept al lacului, in zona coborata a a digului de contur s-a amenajat o baza turistica a orasului Onesti, pe o platforma la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcatuirea initiala a digului ca descarcator fuzibil Lucrarile au fost executate in perioada 1958 - 1962. Principalele cantitati de lucrari: excavatii - 259.000 mc, umpluturi - 430.000 mc, beton - 28.000 mc, ecran de beton - 8.200 mc, pereu-35.000 mc. In noapte de 28-29 iulie 1991, dupa o zi senina si fara precipitatii, in bazinul raului Tazlau au cazut precipitatii torentiale, cu caracter exceptional. In numai 1 ora la statia hidrometrica Lucacesti de la 30 km in amonte s-au inregistrat precipitatii de 95,6 l/mp, iar la statia Livezi de la 16 km in amonte, 148,8 l/mp. Microhidrocentrala din aval era oprita datorita unei defectiuni tehnice si s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a barajului. Nivelul apei in lac a crescut foarte repede, astfel ca la ora 2,15 apa a ajuns la nivelul coronamentului si a inceput deversarea peste barajul de pamant. in jurul orei 4,50 s-a produs o crestere a debitelor in aval la cca 1.800 mc/sec ceea ce denota prabusirea digului. La ora 7,15 lacul era aproape gol, iar la 7,50 raul Tazlau curgea printr-un senal format in depunerile aluvionare din lac si trecea in aval printr-o bresa formata in digul mal sting al barajului de pamant. Mecanismul cedarii barajului de pamant a fost eroziunea superficiala a prismului aval, concomitent cu saturarea acestuia si apoi alunecarea taluzului aval urmata de o eroziune rapida si profunda. Cauzele accidentului au fost urmatoarele: in faza de proiectare barajul a fost incadrat la clasa I-a de importanta pentru care debitele de calcul cu asigurare de 0,1% si de verificare de 0,01% erau mult inferioare valorilor determinate pe baza observatiilor din cei peste 25 de ani de exploatare si observatii hidrologice, respectiv de 1515 mc/sec si 2450 mc/sec. Desi cunoscuta, modificarea debitelor maxime nu a condus la marirea capacitatii de evacuare. In aceste conditii deversarea peste baraj si apoi cedarea s-au produs datorita viiturii exceptionale din noaptea accidentului, appreciate la 2800 - 3000 mc/s si a imposibilitatii manevrarii echipa-mentelor hidromecanice provocata de intreruperea alimentarii cu energie electrica. Barajul nu a fost reabilitat. |