| Baraj si CHE Stanca Costesti | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
In anul 1971 s-a incheiat Acordul dintre guvernul Romaniei si guvernul Uniunii Sovietice privind construirea in comun a nodului hidrotehnic Stanca - Costesti pe raul Prut (azi cu Republica Moldova). Acordul prevedea in principal ca:
- Fiecare parte sa participe in cote egale; - Partile sa foloseasca volumul de apa regularizat si energia electrica in cote egale; - Exploatarea sa se faca de partea romana pentru lucrarile de pe teritoriul Romaniei si de Uniunea Sovietica pentru lucrarile de pe teritoriul ei; Amplasamentul lucrarilor se afla la 576 km de la varsare, intr-o zona in care latimea albiei majore de cca 3 - 4 km este strangulata si redusa la cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului in care este situat lacul de acumulare este destul de uniforma formata din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri si pietrisuri sub care se gasesc argile si calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprafata bazinului hidrografic a raului Prut in sectiunea Stanca-Costesti este de cca 12.000 kmp, iar debitul mediu multianual este de 81 mc/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 mc/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 mc/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 mc/s. Scopul: Nodul hidrotehnic are ca folosinte principale combaterea inundatiilor unui rau capricios, irigatiile, alimentarile cu apa, hidroenergia si piscicultura. - Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil mc, al doilea din tara dupa Portile de Fier 1, are prevazut un volum de combatere a inundatiilor de 550 mil. mc care permite atenuarea viiturii cu asigurarea de 1% de la 2.940 mc/s la 700 mc/s si impreuna cu indiguirile din aval, scoaterea de sub inundatii a 100.000 ha terenuri din lunca. - Irigatiile se pot dezvolta pe o suprafata de 140.000 ha, cate 70.000 ha de fiecare parte. - Alimentarea cu apa se asigura prin debite de 10 - 16 mc/s pentru riveranii din aval. - Energia se exploateaza prin 2 centrale cu cate un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 mc/sec, cu o energie medie anuala de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosinte. Solutia tehnica: Nodul hidrotehnic Stanca-Costesti este constituit din principalele obiecte: - frontul de retentie: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de inchidere a versantilor calcarosi, barajul de inchidere a unei foste cariere de calcar de la malul stang, consolidarea umarului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aductiune, priza de apa, galeriile de aductiune a CHE si golirile de fund pentru devierea apelor si evacuarea debitelor mari, centralele hidro-electrice cu bazine de linistire si deznisipatoare, lacul de compensare, stavi-larul lacului de compensare; - lucrarile de protectie, etansare, drenaj si consolidare a frontului de retentie; - consolidari de mal, lucrari anexe, amenajari. Frontul de retentie: - Cu o inaltime maxima de 47 m si o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pamanturi din lunca Prutului: partea centrala din nisip argilos, prismele amonte si aval din balast, iar ecranul inclinat, fundat pe stanca, din argile prafoase. Ecranul inclinat are la baza o galerie de injectii. S-a ales solutia cu ecran inclinat, care prezinta avantajul unei mai bune si mai economice etansari a fundatiei, precum si a executarii independente a corpului central din nisipuri argiloase si a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 mc/sec) s-a prevazut un evacuator de suprafata, amplasat pe grindul recifal mal drept, intre barajul de pamant si barajul de inchidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele de energie si un canal de evacuare cu debusare in lacul de compensare.. Pragul deversant este un deversor cu profil practic, de 117 m lungime, dispus in curba, cu 6 deschideri totalizand 96 m deschidere libera, echipat cu 6 stavile clapeta 16 x 2,70 m, actionate hidraulic. La betonarea planului inclinat al deversorului s-a aplicat o solutie tehnica originala pentru betonare, cofrajul fetei finite fiind realizat din fundul unei cutii metalice care la montaj era goala, iar la betonare se umplea cu apa pentru ca greutatea sa preia presiunea betonului proaspat vibrat. - Grindul recifal la ambele maluri prezinta cote joase, fapt ce a necesitat supraanaltarea crestei sale pana la cota coronamentului cu baraje de greutate de 10 - 20 m inaltime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sanatoase, s-au efectuat excavatii prin metoda |bioge|, respectiv in incinte locale marginite de pereti de beton armat consolidati intre ei, pe orizontala, cu grinzi metalice. Excavarea s-a realizat cu excavatorul cu cupa inversa pana la adancimea de 6-8 m si cu greiferul pana la cota finala, dupa care a urmat betonarea. Barajul de la malul stang, lung de 180 m, s-a executat din prefabricate spatiale din beton armat umplute cu balast. - Pentru evitarea degradarii versantilor grindului din cauza valurilor, variatiei nivelului apelor si fenomenul de inghet-dezghet, s-a prevazut protectia stancii cu dale de beton turnate pe loc, armate si ancorate in stanca. - Pe versantul stang zona unei vechi cariere de calcar a fost inchisa cu un baraj de pamant de 140 m lungime si o inaltime maxima de 33 m cu nucleu central de argila si prisme laterale de nisipuri argiloase si balast. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - In vederea ampidicarii pierderilor de apa prin frontul de retentie s-a prevazut realizarea unui voal de etansare la baza barajului principal si in grindurile recifale si injectii de legatura pe suprafetele de contact dintre constructiile de beton si stanca, sisteme de drenaj si piezometre. Adancimea voalului variaza de la 22 m in zona barajului principal la 55-60 si chiar 100 m in zona grindurilor recifale. Nodul de presiune: - Exista un canal de aductiune care a fost folosit pe perioada executiei lucrarilor si care duce la priza de apa de 37 m lungime, 34,5 m latime si 48,5 m inaltime; este de tip turn de beton armat monolit partial inclusa in baraj si fundata pe calcar. Este prevazuta cu 6 deschideri, 2 pentru centrale si 4 pentru evacuarea debitelor de viitura si goliri de fund. Partial au fost folosite si pentru devierea apelor in timpul executiei lucrarilor. Galeriile de alimentare a centralelor si golirile de fund sunt unite intr-un bloc monolit si sunt fundate pe calcar - Cladirea centralelor hidroelectrice este amplasata la piciorul barajului, fundata pe calcar. in cladirea comuna pentru cele doua centrale, despartite de granita, sunt ampla-sate doua turbine Kaplan cu ax vertical cu palete reglabile de d=3,6 m, instalate in camere spirale din beton armat. Legatura CHE cu lacul de compensare se realizeaza printr-un bazin de linistire, combinat cu disipatoarele golirilor de fund dispuse in galerii de beton, un canal de evacuare si o rizberma din dale articulate de beton armat. - Lacul de compensare este amenajat in cariera de material local, exploatata pentru executia umpluturilor din barajele de pamant. Are o suprafata de 30 ha, un volum de 600.000 mc si permite o variatie de nivel de 2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. in zona aval s-a prevazut un stavilar de evacuare a apelor in Prut, prin care se asigura atat regularizarea debitelor lacului de compensare cat si scurgerea debitelor de viitura atenuate. Stavilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment si un prag deversant de 25 m lungime. - in scopul asigurarii furnizarii debitelor necesare pe Prut, in perioadele de nefunctionare a nodului de presiune sau efectuarii de reparatii la lacul de compen-sare, s-a prevazut o priza de rezerva pentru captarea unui debit de 35 mc/sec, situata in plotul 9 a barajului de inchidere mal drept, echipata cu o vana plana actionata hidraulic, o galerie de evacuare de 5 mp si constructia de debusare in raul Prut. Lucrarile au inceput in anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4.11.1978 si receptia definitiva in 1979. |
