| TIP CONSTRUCTIE: |
| Lucrari Hidroenergetice |
| BENEFICIAR: |
| HIDROELECTRICA |
| EXECUTANT: |
| Hidroconstructia S.A., sucursala Raul Mare |
| PERIOADA LUCRARILOR: |
| Anul PIF / Year of commissioning 1985 |
| DATE TEHNICE: |
Barajul TISMANA AVAL
Beneficiar HE
Proiectant ISPH
Raul Tismana
Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii fc
Cota la coronament m 219.00
Inaltimea barajului m 21.60
Inaltimea digului m 15.00
Lungimea barajului m 12.50
Lungimea digului m 890.00
Volumul barajului th.mc 5.00
Volumul digului th.mc 150.00
Volumul acumularii mil.mc 0.75
Scopul acumularii H
Anul PIF 1984
CHE TISMANA AVAL
Tipul centralei CB
Cota amonte m 217.00
Cota aval m 205.00
Caderea m 12.00
Nr.si tip agregat 2 K
Debit instalat mc/s 40.00
Canal de fuga m 1,380.00
Puterea instalata MW 3.00
Energia medie GWh/an 6.00
|
 |
Finalizat |
|
 |
In tara |
|
|
Barajul şi CHE Tismana aval
Acumularea Tismana aval este amplasată pe rîul Tismana în dreptul comunei Tismana. Volumul lacului de acumulare este de 0,75 mil m³, din care 0,60 utili energetic, iar rolul său este de a compensa şi regulariza debitele evacuate de CHE Tismana, care are un regim de funcţionare de vîrf, cu intermitenţe. Suprafaţa lacului este de 22 ha. Acumularea este realizată de un dig din balast de 692 m lungime, pereiat cu dale de beton, un baraj deversor cu creastă liberă de 10,50 m şi 2 stavile segment de fund (4 x 3 m, capacitate 293 m³/s) şi o centrală baraj în frontul de retenţie. Debitul de calcul a fost de 193 m³/s, iar cel de verificare de 343 m³/s.
CHE Tismana aval este dotată cu 2 turbine Kaplan de putere cumulată de 3 MW, avînd căderea de calcul de 12 m şi un debit instalat de 40 m³/s.
În proiectul iniţial, debuşarea Tismana aval trebuia să se continue cu regularizarea rîului Tismana pe 16,8 km, între acumularea Tismana aval şi regularizarea Tismana din zona Rovinari, pentru preluarea unui debit de 56 m³/s, faţă de debitele medii ale acestui rîu de 1,6 – 5,0 m³/s. Această amenajare nu este realizată la parametrii iniţiali, realizîndu-se doar mici corecturi de albie şi maluri, ceea ce constituie un pericol potenţial de inundaţii. Această situaţie obligă funcţionarea centralei numai în regim de compensare-regularzare, fără a avea posibilitatea de atenuare.
|
