| Portile de Fier II | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
Morfologia si geologia:
Pe sectorul amenajat albia se situeaza Intr-o regiune deluroasa, cu maluri sub forma de terase, putin ridicate desupra nivelurilor medii naturale. In profilul ales pentru amplasarea uvrajelor, Dunarea este ramificata In doua brate, care cuprind Intre ele insula Ostrovul Mare Intre km 876 si 860. Latimea insulei este variabila pIna la 2 km si este neinundabila cu exceptia unui prival � canal natural � care taie insula de la bratul drept spre cel sting si care era inundat la debite de peste 6.000 m�/s. Pe toata zona aval de km 876 roca de baza este formata din marne argiloase, slab consolidate, bine stratificate orizontal, cu rare intercalatii de nisipuri, acoperite de depozite de pietrisuri si nisipuri de grosimi foarte diferite. Hidrologia: Dunarea nu are afluenti importanti, Intre profilele Portile de Fier I si II ceea ce face ca ca bazele hidrologice de la prima lucrare completate cu masuratorile zilnice de debite si niveluri din timpul executiei si a primilor ani de exploatare sa fie folosite si pentru stabilirea parametrilor celei de a doua lucrari. S-au avut In vedere urmatoarele caracteristici hidrologice: -debitul mediu multianual � 5.420 m�/s; Debitele maxime si minime, determinate prin metode de statistica matematica, sunt: -asigurare 0,01% - 22.300 m�/s; -asigurare 0,1% - 19.300 si 1.260 m�/s; -asigurare 1% - 16.350 si 1.450 m�/s. Dispozitia generala: Pe bratul principal al Dunarii la km 862+800, au fost prevazute centrala pentru partea romana si un baraj deversor, o ecluza pentru navigatie si un baraj nedeversor din umpluturi pentru partea iugoslava. Pe bratul secundar, Gogosu, la km 875+000 au fost prevazute pentru partea romIna, un baraj deversor si doua baraje nedeversoare din umpluturi care fac legaturile cu malurile. Fronturile de retentie vor fi modificate In etapa a II-a, cInd vor fi completate cu cIte o centrala cu 2 hidroagregate. Pe privalul natural de pe insula, care porneste de pe bratul principal de la km 865+000 si debuseata In bratul Gogosu la km 863+000 sunt amplasate pentru partea romana, doua ecluze de navigatie, una normala de 34 m latime si una de siguranta de 14 m latime si avantporturile de acces. Caracteristici constructive: Prin dispozitia adoptata, frontul de retentie este realizat astfel: Pe bratul principal al Dunarii In lungime totala de 1.052,50 m: -centrala romaneasca � 190 m; -centrala sIrbeasca � 194,50 m; -barajul deversor sIrbesc � 196 m; -centrala suplimentara sIrbeasca � 78 m; -ecluza sIrbeasca � 46 m; -baraje nedeversoare � 348 m; Pe bratul Gogosu In lungime de 741 m: -barajul deversor romanesc � 196 m; -centrala suplimentara romana � 70 m; -baraje nedeversoare � 475 m; Pe privalul natural de pe insula Ostrovul Mare: -ecluza romaneasca � 53 m; -ecluza de siguranta romaneasca � 19 m; Pe malul insulei Ostrovul Mare: -diguri de umpluturi � 4.450 m. In lacul de acumulare: -digul Ostrovul Corbului � 7.500 m. Caracteristici energetice: -puterea instalata � 2 x 270 MW; -debitul instalat � 2 x 4.250 m�/s; -cota de retentie � 41,00; -caderea medie � 7,45 m; -caderea maxima � 12,75 m; -caderea minima � 5,00 m; -turbine 2 x 10 buc. tip Kaplan cu ax orizontal (bulb) de 27 MW -productia de energie In an mediu � 2 x 1.325 GWh din care 50-55% este energie de varf si semivarf si 50-45% energie de baza. 52% din energie se produce vara si 48% iarna. Caracteristici pentru navigatie: -numar de trepte � 1; -lungimea sasului principal � 310 m; -latimea sasului principal � 34 m; -lungimea sasului de siguranta � 120 m; -latimea sasului de siguranta � 14 m; -adIncimea minima la prag � 5,00 m; -gabaritul de aer � 18,00 m; -capacitatea convoiului�9 slepuri x 1500 t; -timpul de ecluzare � 45 min; -capacitatea de tranzit � 2 x 25 mil.t/an. Lacul de acumulare: Uvrajele amenajarii au dus la formarea unui lac de acumulare de 600 mil.m� care a inundat terenuri (2.655 ha), porturile Turnu Severin, Kladovo si Brza Palanca, cai ferate (7 km), sosele (69 km), retele de telecomunicatii (70,2 km), linii electrice (23 km). Nivelul normal de retentie este 41,00, dar retentia trebuie astfel dirijata IncIt pIna la debite de 10.600 m�/s, nivelul apei sa nu depaseasca cota critica 42,00 In sectiunea de control Turnu Severin � Kladovo. Pentru aceasta peste debitul de 7.400 m�/s cota de retentie se coboara treptat pIna la 39,50. Barajele deversoare: Sunt doua baraje distincte, unul pentru partea sIrba In frontul principal de retentie si unul pentru partea romana, pe bratul Gogosu Asigura regularizarea nivelului apei In amonte de baraj, evacuarea gheturilor si Impreuna cu centrala si ecluza, evacuarea debitelor mari. Nivelul apei In amonte variaza Intre 38,50 si 41,54, iar In aval Intre 40,10 si 28,25. Prin cImpurile deversoare Impreuna cu 50% din turbine se poate evacua un debit de 16.350 m�/s, cu asigurarea de 1%. Barajele deversoare InsumInd 14 deschideri de 21,00 m, cite 7 pentru fiecare parte, sunt de tipul cu prag lat si au Inaltimea de 29,00 m. Barajele sunt echipate cu stavile segment de 21,00 x 15,00, dintre care cite 3, de pe deschiderile centrale ale fiecarui baraj, sunt prevazute cu clapete de 15,00 x 3,00 m. Sunt actionate hidraulic si Incalzite electric pentru functionare pe timp de iarna. Un baraj este format din 7 sectii de beton armat tip cuva. Radierul de 60,00 m lungime, cu un pinten amonte adIncit In marna de fundatie este legat rigid de semipilele adiacente, de 3,00 m, rezultate prin practicarea unui rost vertical In fiecare pila. In radier se afla o galerie longitudinala pentru injectii si drenaj. In aval de radier se afla un bazin disipator de energie, de 25,00 m, din beton armat prevazut cu dinti si cu un pinten de Incastrare In roca. In aval disipatorul se continua cu o rizberma de protectie din blocuri de piatra si beton. La barajul romanesc, pentru reducerea subpresiunilor, s-a prevazut un avantradier din beton si argila si un system de drenaje orizontale care se descarca In galleria de drenaj. Barajele nedeversoare: Pe bratul principal sunt 3 tronsoane de Inaltime maxima de 24,00 m, astfel: -Intre barajul deversor si ecluza � 164,00 m � care cuprinde In corpul sau batardoul din faza I-a de deviere a apelor. Este etansat cu palplanse metalice sau pereti de beton armat realizati prin metoda Kelly. -Intre ecluza si centrala suplimentara � 75,00 m si Intre centrala suplimentara si malul drept � 109,00 m, sunt de tip neomogen cu perete de etansare din beton de 60 cm. Paramentele amonte si aval, In zona de contact cu apa sunt protejate cu peree din piatra sau saltele elastice din beton. Pe bratul Gogosu sunt, de asemeni, 3 tronsoane. Intre malul stIng si barajul deversor � 243,00 m, Intre barajul deversor si centrala suplimentara � 135,00 m si Intre centrala suplimentara si malul insulei Ostrovul Mare � 97,00 m. Toate sunt realizate din balast cu un perete central din beton de 60 cm, Incadrat Intre filtre. Inaltimea maxima este de 17,00 m, iar protectiile In zona In care paramentele sunt afectate de ape sunt realizate din piatra sau beton. Tot la capitolul baraje nedeversoare trebuie inclus si digul de protectie de 7,5 km de la Ostrovul Corbului, care Inchide un meandru al Dunarii si protejeaza terenurile joase ale incintei. Digul are Inaltimea maxima de 10 m, este executat din umpluturi locale etansate spre lac cu un pereu de beton armat. Pe coronament este amenajata soseaua principala de acces la Portile de Fier II. Centralele: Centralele sunt de tipul centrala-baraj, cu Inaltimea constructiva de 42,25 m. Sunt formate din cIte 4 blocuri cu cIte 2 agregate si un bloc de montaj In care sunt dispuse bazinele de colectare si statiile de pompare a apelor de infiltratii. Un bloc de agregate are dimensiunile de 38,00 x 78,40 si se compune dintr-o zona masiva pIna la cota 46,00 care cuprinde circuitul hidraulic si o suprastructura pIna la cota 57,20. Suprastructura contine peretele de presiune amonte pIna la cota 46,00 si cadrele de sustinere a podului rulant si a acoperisului peste aceasta cota. Sala masinilor are dimensiunile In plan de 368,80 x 23,20 si Inaltimea de 21,95. Sala este prelungita pe malul stIng cu o hala independenta de aceeasi sectiune. Sunt montate 2 poduri rulante de 250 tf. In amonte si aval de sala masinilor sunt anexe tehnologice. La exterior In amonte exista un drum tehnologic de acces la echipamente si caile de rulare ale celor 2 macarale portal de 160 tf care deservesc vanele rapaide, gratarele si batardourile amonte. Pe platforma exterioara din aval sunt amplasate stasia de transformare, soseaua internationala si cadrele pentru sustinerea caruciorului de manevra a batardourilor aval. Toate centralele sunt echipate cu acelasi tip de turbina bulb orizontala de 27 MW Ecluzele: Ecluzele romanesti cu porturile de asteptare sunt amplasate pe insula Ostrovul Mare pe traseul unui prival natural. Dat fiind ca pe perioada de realizare a lucrarilor din faza a II-a de deviere, navigatia s-a facut doar pe partea romana, s-a executat aici o ecluza normala si o ecluza de siguranta de dimensiuni reduse. Ecluza sIrbeasca este de tip doc amplasat In lacul de acumulare. Alimentarea sasurilor cu apa In procesul ecluzarii se face prin prize dispuse la capetele amonte si distribuirea In sas prin fante In doua zone ale radierului. Golirea ecluzelor se face prin evacuatori prevazuti cu disipatori de energie disputi In aval de ecluza de reterva, la malul stIng ti lateral spre albie In capul aval la ecluza mal drept. Toate ecluzele sunt echipate cu porti plane de serviciu si de avarie la capul amonte si cu porti buscate de serviciu si de avarie la capul aval. Pentru admisia si evacuarea apei sunt prevazute cIte un set de vane plane la cele 4 galerii de acces. Conceptia lucrarilor de deviere a apelor Dunarii: Devierea apelor necesara pentru realizarea la uscat a uvrajelor s-a desfasurat In doua faze: -In faza I-a, la adapostul unui batardou de 1.404 m s-a realizat o incinta uscata pe malul insulei Ostrovul Mare (Romania), In interiorul careia s-au executat centralele principale romana si sIrbeasca si barajul deversor sIrbesc. Frontul de retentie a acestor obiecte a Insumat 548 m. Batardoul a fost etansat cu palplanse metalice. -Faza a II-a a Insemnat un batardou executat la malul drept, In interiorul caruia s-au realizat ecluza sIrbeasca, centrala suplimentara sIrbeasca si cele trei tronsoane de baraj nedeversor. Pentru realizarea acestei faze a trebuit sa fie barata albia Dunarii si deviate apele prin uvrajele realizate In faza I-a. Inchiderea albiei a fost realizata dinspre malul stIng prin metode �pionier� cu un prism de balast longitudinal spre amonte, protejat cu piatra de cariera si un transversal cu un prism de balast, blocuri de piatra si blocuri de beton de pIna la 25 t/buc. Inchiderea albiei a durat 6 zile In timpul carora debitul Dunarii a fost de cca 3.000 m�/s, realizIndu-se o cadere de 2,80 m si o viteza de 6 m/s. Prismul de Inchidere a servit ca picior aval pentru batardoul amonte. Inchiderea albiei s-a produs In noiembrie 1984. Batardoul a fost etansat cu palplanse metalice. Frontul de retentie din faza a II-a are o lungime de 531 m. -In paralel cu faza I-a de deviere a apelor de pe bratul principal al Dunarii, bratul Gogosu a fost Inchis de o incinta In care s-au executat barajul deversor romanesc si doua tronsoane de baraj nedeversor pentru partea romana. S-a practicat aceiasi metoda ca si la Inchiderea incintei faza a II-a. -Pentru executia ecluzelor romanesti, tot In paralel cu faza I-a s-a excavat o incinta In perimetrul insulei Ostrovul Mare care s-a etansat cu pereti de beton executati prin metoda Kelly. -Pentru realizarea centralei suplimentare romanesti si a unui al treilea tronson de baraj nedeversor, In continuarea barajului deversor, s-a excavat o a cincea incinta etansata cu pereti subtiri de noroi bentonitic. Frontul total de retentie In care sunt incluse si barajele din incinta bratului Gogosu, este de 509 m. Probleme deosebite rezolvate la executia lucrarilor: In afara tehnologiilor curente aplicate la toate lucrarile de gen, In conditiile locale si reale de la Portile de Fier II au aparut ca necesare o multime de adaptari sau tehnologii noi dintre care enumeram, cu titlu de inventar, pe cele mai importante: -spalarea hidraulica a nisipului; -lansarea unor saltele de fascine si lestarea lor cu piatra, pentru a proteja fundul albiei In proximitatea batardoului faza I-a, supus eroziunii datorita cresterii vitezelor apei, dupa micsorarea sectiunii de curgere; -realizarea sub apa a unui pat de cuburi din beton, stabil si rugos, In amplasamentul pe care ulterior se ve realiza Inchiderea ultimei brese pentru devierea apelor In faza a II-a de executie a lucrarilor; -cofrarea aspiratorilor de mari dimensiuni cu prefabricate de beton armat In forme de segmente de trunchi de con; -preansamblarea simultana a armaturilor de otel beton si a cofrajelor, apoi montarea In amplasament, pentru stIlpii de mari dimensiuni ai salii masinilor; -transportul cimentului In vrac, pe apa, cu mijloace navale speciale; -utilizarea unor roti desecatoare pentru reducerea nisipului din balastul extras din albia Dunarii cu dragi refulante; -utilizarea benzilor transportoare plutitoare de mari dimensiuni,pentru aducerea la mal a balastului extras cu greiferul plutitor din albia Dunarii; -utilizarea la scara mare, pentru protectiile de mal In lacul de acumulare a unor prefabricate elastice din beton armat, auto-adaptabile la configuratia terenului. -etansarea incintei pentru executia centralei suplimentare romanesti cu pereti subtiri din noroi bentonitic; -de mentionat ca pentru dublarea accesului In insula Ostrovul Mare a fost realizat un pod suspendat pe cabluri cu cea mai mare deschidere din Romania (240 m), receptionat la 5.12.2003. Etapa a II-a: Evolutia dezvoltarii acestei lucrari este legata de evolutia preturilor mondiale ale energiei, ca urmare a socului petrolier al anilor �70. Astfel Intr-o prima etapa de conceptie, a fost optim economic a se proiecta o capacitate instalata de 432 MW. Dupa socul energetic, tot optim economic a fost un cost dublu decIt cel initial, astfel ca, In baza unui nou Acord Incheiat Intre tari la 22.05.1987, a fost proiectata si executata o extindere de 104 MW In doua centrale suplimentare. Centrala suplimentara romaneasca a fost amplasata In perimetrul insulei Ostrovul Mare In continuarea barajului deversor de pe bratul Gogosu. Pentru realizarea ei s-a executat o incinta etansata cu pereti subtiri din noroi bentonitic, care a dat deplina satisfactie, iar In final s-au excavat la uscat si prin dragare, un canal de aductiune a apei din lacul de acumulare si un canal de fuga, de restituire a apei In bratul Gogosu. Centrala suplimentara iugoslava, beneficiind de stadiul executiei lucrarilor din faza a II-a, a fost amplasata In corpul barajului nedeversor dintre ecluza si malul drept. Montajul echipamentelor a fost facut de partea romana, spre deosebire de centrala principala, care au fost montate de partea iugoslava. Ambele centrale sunt identice cu centralele initiale, atIt ca si configuratie constructiva cIt si ca echipamente din dotare. Principalele cantitati totale de lucrari: Inclusiv realizarea platformelor pentru organizarea de santier In zone inundabile si a cailor initiale de acces la toate uvrajele, s-au realizat: -excavatii aluvii � 16,2 mil.m�; -excavatii In marna � 5,4 mil.m�; -umpluturi din balast � 20 mil.m�; -umpluturi cu piatra � 1,2 mil.m�; -dragaje � 9,3 mil.m�; -ecran palplanse metalice � 70 mii m�; -beton turnat � 2,7 mil.m�; -ecran etansare beton � 56 mii m�; -peree beton � 380 mii m�; Durata de executie: Lucrarile de organizare de santier au Inceput In mai 1977, iar deschiderea oficiala, In prezenta celor doi presedinti de stat, a avut loc la 3 decembrie 1977. -la 21.08.1984 a fost pus In functiune barajul romanesc de pe bratul Gogosu; -la 8 decembrie 1984, prima nava a trecut prin ecluza romaneasca; -hidroagregatele partii romane au fost puse In functiune Intre 30.01.1985 si 30.12.1986; -hidroagregatele din centrala suplimentara romIneasca au fost puse In functiune la 22.07.1993 si 30.12.1994; -ecluza sIrbeasca a fost receptionata la 28.02.1995; -la 11.06.1998 a fost receptionat si dat oficial In folosinta, podul international de legatura Intre cele doua tari; -hidroagregatele din centrala suplimentara sIrbeasca (montate de partea romana) au fost receptionate la 27.11.1998 si 20.03.2001. Durata mare de executie a lucrarilor s-a datorat dificultatilor de finantare si evenimentelor social-politice ce s-au derulat In aceasta perioada In Romania si Iugoslavia. |
