| Barajul si MHC Poiana Marului, CHE Ruieni | Inapoi la proiecte |
| The dam and micro HPP Poiana Marului, HPP Ruieni | |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
Barajul şi MHC Poiana Mărului
Acumularea Poiana Mărului amplasată pe rîul Bistra Mărului (debit mediu 5,8 m³/s) captează apele unui bazin de 204 km². Pentru satisfacerea acumulării necesare a mai fost nevoie să se prevadă şi aducerea unor debite din bazinele alăturate, pentru care au fost proiectată şi aducţiunea secundară Bistra – Poiana Mărului (16.092 m), care prin cele 5 captări secundare mai aduce un debit de 1,66 m³/s. Captările sunt următoarele: Bistra, Lupului, Bucova, Marga şi Niermeş. A rezultat o acumulare de 96,2 mil m³, cu o suprafaţă la NNR (620 mdM) de 125 ha. Amplasamentul barajului a fost prectic impus de zona restrînsă a cheilor, fiind delimitat aval de cotul rîului şi schimbarea de orientare a versantului drept, iar în amonte de lărgirea accentuată a văii. Pantele versanţilor au fost relativ unifome, avînd valori de cca 38º. Prezenţa rocilor metamorfice stîncoase pe întreaga suprafaţă a cuvetei, precum şi versanţii cu pante line, acoperiţi cu un strat de deluviu nu prea gros, conferă întregii acumulări, stabilitate bună şi o etanşeitate deplină. Barajul a fost conceput ca fiind mai economic şi uşor de executat în varianta de anrocamente cu miez de argilă. Din volumul acumulării necesar, rezulta un baraj de cca 130 m înălţime, care arcuit din beton nu avea surse de agregate, iar din anrocamente cu mască de beton, ar fi fost prea înalt, record mondial la aceea dată. A fost dimensionat la un debit de asigurare de 1% - 690 m³/s şi 0,1% - 830 m³/s. Amplasamentul era situat pe roci stîncoase dure cu fisuraţie pronunţată şi cu depozite acoperitoare de 6 – 8 m. Cariera de anrocamente din gneise s-a amenajat la cca 4 km în aval pe versantul drept, iar argila la cca 12 km în aval în apropierea comunei Zăvoi. Descărcătorul de ape mari constă dintr-o pîlnie pe turn cilindric subteran (Ø=20,00 m), amplasat pe versantul drept, continuat cu cu o galerie subterană (224 m) şi un canal rapid cu aruncătoare (136 m); debit maxim 686 m³/s. Golirea de fund (L= 635m, Ø=4,50 m) se compune dintr-o galerie de admisie sub presiune pînă la casa vanelor golirii de fund echipată cu două vane plane în carcasă şi galeria cu nivel liber după casa vanelor. Debitul evacuat 160 m³/s. Din casa vanelor pleacă o conductă de by-pass care asigură debitul de servitute de 1 m³/s, care alimentează MHC de la piciorul barajului. Mai există o galerie de legătură şi un puţ de acces la casa vanelor. Pentru etanşarea amprizei barajului, din galeria perimetrală (490 m) de sub miezul de argilă s-au executat două voaluri de injecţii de 65 m adîncime pe o lungime de 430 m şi 90 de foraje de drenaj de 20 m pentru drenaj. O galerie de acces şi evacuare (325 m) face legătura între galeria de injecţii şi piciorul aval şi evacuează debitele drenate. Devierea provizorie a rîului s-a făcut printr-o galerie de 515 m cu un batardou la amonte care a fost închis la punerea barajului sub sarcină şi betonată cu două dopuri. (60). MHC Poiana Mărului – construită la piciorul barajului şi instalată pe conducta care asigură debitul de servitute (0,25 m³/s) în aval, MHC Poiana Mărului este echipată cu un grup hidroenergetic de tip Francis cu ax orizontal. Debuşarea debitului turbinat se face printr-o conductă în bazinul de liniştire – cuvă de beton armat – de unde cu ajutorul unei stavile plane manuale se reglează debitul scurs spre aval. CHE Ruieni Aducţiunea Poiana Mărului – Ruieni are o lungime de 9842 m cu Ø=5,00 m. Pe traseul ei se găseşte priza poligonală la versantul drept al lacului, un puţ umed de 106 m avînd la partea superioară casa vanelor priză (2 vane plane în carcasă), puţurile de racord ale captărilor secundare Bratonea (Q=0,200 m³/s, H=64 m) şi Slatina (Q=1,54 m³/s, H=107 m), care adună apele captate de pe aducţiunea secundară Sebeş de 11675 m. Captările acestei aducţiuni sunt: Cuntu, Rîul Mic, Pietroasa, Pietroşiţa, Sebeş II, Sebeş I, Borlova, Borloviţa şi Slătinei. În concepţia iniţială s-a prevăzut ca la debuşarea aducţiunii secundare Slatina să se introducă şi o (61). CHEMP cu Pi=1,36 MW. Această centrală nu este executată. Nodul de presiune este compus dintr-un castel de echilibru (H=107,6 m, Ø=7,40 m), camera inferioară (L=80 m, Ø=6 m) şi superioară (H=17 m, Ø=19 m), casa vanei fluture, galeria forţată de 497 m cu galerie de acces distribuitorul şi vanele sferice ale celor două turbine. Centrala Ruieni O galerie de acces auto de 885 m şi pantă de 10% duce la centrala amplasată subteran intr-o cavernă de 64,00 x 16,20 x 38,20 m unde sunt amplasate cele două grupuri hidroenergetice. Turbinele sunt de tip Francis cu ax vertical şi aspiratori în carcasă metalică, înglobate în beton. De remarcat că la excavarea cavernei s-a folosit pentru prima dată în ţară susţinerea pereţilor cu ancore postensionate, iar pereţii cavernei nu a trebuit a mai fi completaţi cu pereţi de beton armat ci numai un şpriţ beton aplicat pe o plasă de sîrmă. În continuarea aspiratorilor, camera de expansiune, batardoul şi galeria de fugă cu nivel liber de 2666 m. La suprafaţă, galeria se continuă cu un canal de fugă de 702 m care se descarcă în acumularea de compensare Zerveşti. |
