| Barajul Dragan si CHE Remeti | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
Amplasamentul barajului se găseşte imediat în aval de confluenţa rîului Drăgan cu Sebeşel, valea strîmtă prezentînd condiţii optime de înscriere a unui baraj în arc din beton.
Geologic amplasamentul este corespunzător acestui tip de baraj, ambii versanţi fiind alcătuiţi dintr-o alternanţă de gneise cuarţitice şi micacee cu şistuozitate ondulată. Lacul de acumulare, cu o suprafaţă de 293 ha la nivelul normal de retenţie se dezvoltă pe cele două văi care formează un bazin de recepţie de 153 km², din care se colectează un debitul mediu multianual, în secţiunea barajului, de 5,3 m³/s. Caracteristicile constructive ale barajului au fost condiţionate de realizarea unui volum acumulat necesar optim de peste 100 mil m³ (din care 60 mil energetic, 40 mil pentru regularizarea rîului Crişul Repede şi 6 mil pentru atenuarea viiturilor). În condiţiile în care în zonă au lipsit surse naturale de argilă şi balast, alegerea variantei constructive a avut un caracter particular, rezultînd soluţia de baraj din beton în arc de 120 m înălţime cu dublă curbură, cu cel de al doilea coeficient de îndrăzneală din ţară, după barajul de la Paltinu. Barajul Drăgan are o pronunţată curbură în plan vertical, cu o puternică lansare spre amonte în zona inferioară şi o plonjare spre aval în zona coronamentului. Barajul a fost proiectat pentru un debit cu asigurarea de 1% de 275 m³/s şi cu asigurare de 0,1% de 455 m³/s. Descărcătorul de ape mari este format din 5 deschideri deversante cu profil eliptic amplasate în deschiderile centrale, care pot tranzita 610 m³/s. Cota crestei deversorului se găseşte la 2,00 m deasupra nivelului normal de retenţie. Menţinerea apei la NNR se asigură prin prevederea a două fante de 0,50 m înălţime (a căror capacitate este de 100 m³/s) pe două dintre deschiderile deversante. În acest mod se creează un volum de 6 mil m³ între NNR şi creasta deversorului, pentru atenuarea undei de viitură. Căderea apei de la cca 110 m înălţime creează posibilitatea ca la deversări prelungite să apară în zona de impact, o groapă de eroziune. Pentru eliminarea acestui pericol, la cca 150 m în aval s-a realizat un prag deversant de 12 m înălţime care are rolul de a facilita formarea unei saltele de apă care să facă nepericuloasă dezvoltarea unei eventuale eroziuni. Barajul este prevăzut cu două goliri de fund cu Ø=1300 mm, echipate fiecare cu cîte două vane plane, amplasate în plotul 18, la 20 m deasupra fundaţiei barajului, avînd o capacitate de 42 m³/s. În condiţiile unei roci foarte puţin permiabile şi omogene, voalul de etanşare a fost destinat mai mult realizării unei distribuţii a presiunilor pe roca de fundaţie. A fost în schimb mai dezvoltat un sistem de drenaj constînd dintr-un şir de foraje date din galeria perimetrală şi un sistem la piciorul aval al barajului. Punerea în operă a betonului s-a făcut cu 2 macarale funicular Bleichert, cu deschiderea cablului purtător de 860 m. |
