| Barajul Gura Apelor si CHE Riul Mare Retezat | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
|
Barajul Gura Apelor şi CHE Rîul Mare Retezat
Obiectele capului de cascadă a amenajării complexe a Rîului Mare sunt: Acumularea Gura Apelor: Suprafaţa bazinului de recepţie în secţiunea de barare este de 235 km² de pe care se acumulează un volum total de apă de 210 mil m³ la nivelul normal de retenţie (1072,5 mdM), dintre care util 200 mil m³. Suprfaţa acumulării la NNR este de 389,70 ha, iar adîncimea maximă de 162 m. În afară de folosinţa energetică, acumularea Gura Apelor contribuie la atenuarea viiturilor pe Rîul Mare, aspect deloc de neglijat. Viitura deosebit de energică din 12-14 iulie 1999 (14 morţi) a fost integral atenuată pentru localităţile din aval de baraj. În lac s-au acumulat 30 mil m³, care altfel ar fi „măturat” toate localităţile situate în zona riverană pînă la rîul Mureş. Aducţiunea secundară Rîu Bărbat-Gura Apelor: Împreună cu apele rîurilor barate în secţiune, acumularea Gura Apelor se realizează şi prin contribuţia unor afluenţi captaţi de pe versantul nordic al Munţilor Retezat. Iniţial s-a prevăzut captarea a 21 de afluenţi cu un debit mediu total de 5,13 m³/s. La intervenţia Academiei Romîne pentru prezervarea şi protejarea mediului în Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia Ştiinţifică Retezat, s-a renunţat la 9 captări rămînînd un debit mediu de 3,80 m³/s, la o valoare procentuală de 40%. Cele 12 pîraie captate sunt: Lănciţiu, Afluent Rîu Bărbat, Rîu Bărbat, Rîul Alb, Paroşul Mic, Paroş, Beagu, Obîrşia Nucşoarei, Nucşoara, Ciurila, afluent Rîuşor şi Rîuşor. Debitul lor este transportat cu o aducţiune secundară de 30.286 m din care 29.957 în subteran, restul de 329 m reprezentînd canalul de coastă Lănciţiu. Ultimul tronson al aducţiunii Rîuşor-Gura Apelor are o lungime de 13.780 m pe sub Rezervaţia Ştiinţifică Retezat. Aducţiunea este cu scurgere liberă avînd o secţiune transversală de tipul „mîner de coş”, cu o lăţime de 2,40 m pe tronsonul Rîu Bărbat-Nucşoara şi 2,60 m pe tronsonul Nucşoara-Gura Apelor. Radierul este betonat pe toată lungimea, iar pereţii şi bolta doar acolo unde condiţiile geologice au impus acest lucru. Aducţiunea şi captările aferente sunt amplasate între cotele 1165 şi 1070 mdM şi cuprind şi 4 traversări (apeducte) la pîraiele Paroş, Obîrşia Nucşoarei, Nucşoara şi Afluent Rîuşor. (32) Barajul Gura Apelor: Este un baraj de materiale locale – anrocamente cu nucleu central de material argilos şi zone de filtre în amonte şi aval de nucleu. Geologia amplasamentului individualizează trei blocuri: - Granitoitul de Vîrful Pietrei în treimea superioară a versantului stîng sub forma unui corp eruptiv. - Şisturi filitoase-cuarţoase biotitice, masive, dure (Formaţiunea de Rîuşor) în treimea inferioară a versantului stîng, în albie şi pe versantul drept; - Formaţiunea de Rîuşor, cu aspect şistuos, fisurată, alterată şi afectată de rupturi în treimea mediană a versantului stîng care a pierdut caracteristica de “rocă stîncoasă”. Rocile din albie şi din versantul drept sunt aproape impermeabile. În versantul stîng s-a constatat o permiabilitate exagerată care a condiţionat exploatarea lacului cu restricţii de cotă la acumulare, studii şi cercetări pentru impermiabilizare şi un intens program de injecţii. Barajul are o lăţime la bază de 556 m, iar la coronament de 12 m. Garda faţă de NNR este de 6,00 m, respectiv cota coronamentului la 1078,50. Descărcătorul de ape mari este un deversor lateral de suprafaţă la versantul drept, avînd un prag de 70 m la cota 1072,50, un canal de scurgere care traversează un masiv stîncos printr-o galerie cu Ø=11,00 m, după care este o trambulină aruncătoare. Descărcătorul a fost proiectat pentru un debit de 875 m³/s (asigurare de 1%) şi verificat la 1640 m³/s. Pentru golirea lacului sunt prevăzute două galerii, una de fund (120 m³/s) şi una de semiadîncime (90 m³/s) echipate cu cîte două vane plane în carcasă. Aducţiunea principală: Exceptînd priza hexagonală din lacul Gura Apelor, care este amplasată la cota 962 mdM, aducţiunea principală este o lucrare în întregime subterană, avînd o lungime de 18,50 km, Øi=4,90 m şi debitul instalat de 70 m³/s, fiind o galerie de mare presiune (Pmax=17 atm). Pe traseul ei mai colectează apele captate ale pîraielor Netiş, Bodu şi Valea Mare. Nodul de presiune este format dintr-un castel de echilibru (H=138m, Øi=5,80 m), camera inferi-oară (L=200 m, Øi=5,80 m), camera superioară (H=21,00 m, Øi=14,00-25,30 m), casa vanelor fluture (2 buc) şi galeria forţată blindată înclinată la 32º (L=800,00 m, Øi=3,00 m). (32) Centrala Retezat: În ordinea puterii este a doua centrală de vîrf de pe rîurile interioare din ţară, după cea de la Ciunget pe Lotru. Realizată în subteran la cca 30 m sub talvegul Rîului Mare, are accesul realizat printr-o galerie auto în pantă de cca 200 m lungime. Centrala este amplasată într-o cavernă de 65,00 x 16,00 x 41,20 m şi, după cele două vane sferice, este echipată cu 2 turbine Francis de 167,5 MW, la o cădere de 582,50 m şi un debit instalat de 70 m³/s. Camera de expansiune şi galeria de fugă au o lungime de 885,50 m şi se descarcă în canalul de aducţiune a CHE Clopotiva. |
