| Barajul si CHE Stramtori | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
|
Barajul Stramtori
Barajul Stramtori, de pe raul Firiza, constituie lucrarea principala a sistemului hidrotehnic Baia Mare. El a fost proiectat si executat in perioada 1960 -1964, cu scopul principal de asigurare a debitelor necesare de apa potabila si industriala din microregiunea miniera Baia Mare si in subsidiar, producerea de energie electrica. Barajul Strimtori situat la 10 km in amonte de orasul Baia Mare, este un baraj de beton cu contraforti-ciuperca de 51,50 m inaltime maxima si 260 m lungime la nivelul coronamentului si este primul baraj din Romania cu rosturi de contractie permanente, orientate paralel cu paramentul aval. Lucrarea creeaza o retentie de 17,6 mil mc apa, care permite asigurarea unui volum mediu anual de cca 50 mil mc apa si producerea a cca 9,5 GW/h an energie electrica. Amplasamentul barajului a fost ales in zona cea mai ingusta a vaii, in care conditiile geologice au fost cele mai favorabile. Sectiunea transversala a vaii are o forma asimetrica. Versantul stcng si albia rcului sunt constituite din andezite la zi. Versantul drept are o alcatuire geo-morfologica eterogena. Roca de baza formata din andezite este acoperita cu un strat de aglomerate de 25 - 30 m grosime, peste care era un strat de diluviu de 3 - 8 m grosime. Aceasta situatie a impus o solutie de rezolvare diferita pentru cele doua maluri. Pe malul stcng si in albie un baraj cu contraforti ciuperca, iar pe malul drept un dig de inchidere din anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Debitele de apa ale raului Firiza in sectiunea din amplasament, cunoscute la data proiectarii, au dus la estimarea unui debit cu asigurarea de 1% de 165 mc/s, iar cu asigurarea de 0,1% de 278 mc/s. Barajul de beton este alcatuit din 15 ploturi cu contraforti ciuperca deschise in aval. Plotul 1 are forma unei culei de racordare a barajului cu digul de inchidere de la versantul drept. Ploturile centrale 7 - 9 au contraforti de un profil special, amenajati in vederea sustinerii deversorului. Sub deversor este amplasata centrala de 4 MW. Capacitatea de acumulare a lacului, in perioadele secetoase, poate fi suplimentata cu cca 2 mil mc, prin inchiderea deversorului cu 3 stavile segment. Contrafortii sunt prevazuti cu rosturi definitive, paralele cu paramentul aval si cu un rost de contractie sicanat paralel cu paramentul amonte. Rosturile dintre ciuperci sunt etansate cu doua tole din tabla de cupru in spatele carora este amplasat un dren de 250 mm. Ploturile 7 si 9 sunt deversante. Placa deversorului, sectionata prin rosturi de dilatatie, s-a realizat din grinzi prefabricate monolitizate cu beton armat. Deversorul este racordat cu un jgheab al carui profil este similar cu cel al trambulinelor de schi. La capatul inferior al placii deversorului s-au prevazut niste dinti deflectori care au facilitat scoaterea unei console de 2,50 m in afara centralei. in plotul 9 este amplasata si golirea de fund, formata dintr-o conducta de 1000 mm echipata cu doua vane sertar. Legatura betonului cu roca de fundatie s-a realizat cu injectii de ciment in foraje de 5 m adancime in densitate de o injectie la 10 mc. Desi roca de baza este impermiabila, s-a executat totusi o perdea de injectii de 15 m adancime pe toata lungimea pintenului barajului. Racordarea barajului de beton la versntul drept este realizata dintr-un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu si care are la paramenti zidarie uscata din piatra. Etansarea digului si a stratului de fundatie este asigurata de un ecran de beton armat prelungit in diluviu de o perdea de beton simplu. Ecranul a fost executat in doua etape. in prima etapa s-a executat, la piciorul amonte al digului, peretele de beton simplu in panouri de 6 x 6 m etansate cu tabla de cupru. Dupa realizarea digului, acesta a fost supus incarcarii apelor din lacul de acumulare, in vederea producerii tasarilor. in etapa a doua, dupa golirea lacului, s-a executat peste zidaria uscata de piatra a paramentului amonte, ecranul de beton armat din panouri de 3 x 5 m etansate cu tabla de cupru. Etanseitatea versantului drept este realizata printr-o perdea de injectii de 30 m adancime. intre ploturile 8 si 9 este amplasata centrala hidroelectrica, echipata cu o turbina Kaplan cu ax vertical in camera spirala metalica. Centrala are un regim teoretic de functionare de 2750 ore/an. Conducta fortata a centralei trece prin ciuperca plotului 9 si este inglobata in beton pe toata lungimea ei, cu exceptia tronsonului vanei-fluture. Ca o nota de curiozitate, trebuie mentionat ca devierea apelor a fost realizata prin intermediul unui jgheab de lemn cu sectiunea de scurgere de 5,00 x 2,50 m, dimensionat pentru un debit de 66 mc /s, debit maxim cunoscut la data proiectarii. Jgheabul a fost trecut printr-un gol lasat in ciupercile a doua ploturi alaturate. Dupa executia barajului peste cota 342,00, apele au fost deviate din jgheabul de lemn in conducta de golire de fund. |
