|
Centralele:
Centralele sunt de tipul centrala-baraj, cu �naltimea constructiva de 42,25 m. Sunt formate din c�te 4 blocuri cu c�te 2 agregate si un bloc de montaj �n care sunt dispuse bazinele de colectare si statiile de pompare a apelor de infiltratii. Un bloc de agregate are dimensiunile de 38,00 x 78,40 si se compune dintr-o zona masiva p�na la cota 46,00 care cuprinde circuitul hidraulic si o suprastructura p�na la cota 57,20. Suprastructura contine peretele de presiune amonte p�na la cota 46,00 si cadrele de sustinere a podului rulant si a acoperisului peste aceasta cota. Sala masinilor are dimensiunile �n plan de 368,80 x 23,20 si �naltimea de 21,95. Sala este prelungita pe malul st�ng cu o hala independenta de aceeasi sectiune. Sunt montate 2 poduri rulante de 250 tf. �n amonte si aval de sala masinilor sunt anexe tehnologice. La exterior �n amonte exista un drum tehnologic de acces la echipamente si caile de rulare ale celor 2 macarale portal de 160 tf care deservesc vanele rapaide, gratarele si batardourile amonte. Pe platforma exterioara din aval sunt amplasate stasia de transformare, soseaua internationala si cadrele pentru sustinerea caruciorului de manevra a batardourilor aval. Toate centralele sunt echipate cu acelasi tip de turbina bulb orizontala de 27 MW Ecluzele: Ecluzele rom�nesti cu porturile de asteptare sunt amplasate pe insula Ostrovul Mare pe traseul unui prival natural. Dat fiind ca pe perioada de realizare a lucrarilor din faza a II-a de deviere, navigatia s-a facut doar pe partea rom�na, s-a executat aici o ecluza normala si o ecluza de siguranta de dimensiuni reduse. Ecluza s�rbeasca este de tip doc amplasat �n lacul de acumulare. Alimentarea sasurilor cu apa �n procesul ecluzarii se face prin prize dispuse la capetele amonte si distribuirea �n sas prin fante �n doua zone ale radierului. Golirea ecluzelor se face prin evacuatori prevazuti cu disipatori de energie disputi �n aval de ecluza de reterva, la malul st�ng ti lateral spre albie �n capul aval la ecluza mal drept. Toate ecluzele sunt echipate cu porti plane de serviciu si de avarie la capul amonte si cu porti buscate de serviciu si de avarie la capul aval. Pentru admisia si evacuarea apei sunt prevazute c�te un set de vane plane la cele 4 galerii de acces. Conceptia lucrarilor de deviere a apelor Dunarii: Devierea apelor necesara pentru realizarea la uscat a uvrajelor s-a desfasurat �n doua faze: -�n faza I-a, la adapostul unui batardou de 1.404 m s-a realizat o incinta uscata pe malul insulei Ostrovul Mare (Rom�nia), �n interiorul careia s-au executat centralele principale rom�na si s�rbeasca si barajul deversor s�rbesc. Frontul de retentie a acestor obiecte a �nsumat 548 m. Batardoul a fost etansat cu palplanse metalice. -Faza a II-a a �nsemnat un batardou executat la malul drept, �n interiorul caruia s-au realizat ecluza s�rbeasca, centrala suplimentara s�rbeasca si cele trei tronsoane de baraj nedeversor. Pentru realizarea acestei faze a trebuit sa fie barata albia Dunarii si deviate apele prin uvrajele realizate �n faza I-a. �nchiderea albiei a fost realizata dinspre malul st�ng prin metode �pionier� cu un prism de balast longitudinal spre amonte, protejat cu piatra de cariera si un transversal cu un prism de balast, blocuri de piatra si blocuri de beton de p�na la 25 t/buc. �nchiderea albiei a durat 6 zile �n timpul carora debitul Dunarii a fost de cca 3.000 m�/s, realiz�ndu-se o cadere de 2,80 m si o viteza de 6 m/s. Prismul de �nchidere a servit ca picior aval pentru batardoul amonte. �nchiderea albiei s-a produs �n noiembrie 1984. Batardoul a fost etansat cu palplanse metalice. Frontul de retentie din faza a II-a are o lungime de 531 m. -�n paralel cu faza I-a de deviere a apelor de pe bratul principal al Dunarii, bratul Gogosu a fost �nchis de o incinta �n care s-au executat barajul deversor rom�nesc si doua tronsoane de baraj nedeversor pentru partea rom�na. S-a practicat aceiasi metoda ca si la �nchiderea incintei faza a II-a. -Pentru executia ecluzelor rom�nesti, tot �n paralel cu faza I-a s-a excavat o incinta �n perimetrul insulei Ostrovul Mare care s-a etansat cu pereti de beton executati prin metoda Kelly. -Pentru realizarea centralei suplimentare rom�nesti si a unui al treilea tronson de baraj nedeversor, �n continuarea barajului deversor, s-a excavat o a cincea incinta etansata cu pereti subtiri de noroi bentonitic. Frontul total de retentie �n care sunt incluse si barajele din incinta bratului Gogosu, este de 509 m. |
