Portile de Fier I Inapoi la proiecte
Iron Gates I
TIP CONSTRUCTIE:
Lucrari Hidroenergetice
BENEFICIAR:
HIDROELECTRICA
EXECUTANT:
Hidroconstructia S.A., sucursala UCM Banat
PERIOADA LUCRARILOR:
1964 - 1972
DATE TEHNICE:
Barajul PORTILE DE FIER I
Beneficiar HE
HE DJERDAP KLADOVO
Proiectant ISPH HIDROPROJECT Beograd
R�ul Dunarea
Tipul barajului PG / TE
Tipul etansarii fc
Cota la coronament m 72.50
Inalţimea barajului m 60.00
Inalţimea digului m 32.00
Lungimea barajului m 220.50
Lungimea digului m 117.00
Volumul barajului th.m� 365.00
Volumul digului th.m� 60.00
Volumul acumularii mil.m� 2,100.00
Scopul acumularii HNCF
Anul PIF 1971



CHE PORTILE DE FIER I
Tipul centralei CB
Cota amonte m 69.50
Cota aval m 42.50
Caderea m 27.00
Nr.si tip agregat 6 K
Debit instalat m�/s 4,350.00
Puterea instalata MW 1,050.00
Energia medie GWh/year 5,384.00
Finalizat Finalizat   In tara In tara
Morfologia si geologia:
�n amplasamentul obiectului principal valea avea latimea de peste 1.200 m, asimetrica, cu versantul stang mai abrupt si mai apropiat de apa, iar versantul drept mai lin si mai �ndepartat. �n albie un sir de ostroave formate din balast. Fundul albiei era compus din sisturi cristaline, la ape mici apar�nd la suprafata.
Roca de baza din albie si de pe malurile Dunarii este constituita, pe �ntreaga ampriza a lucrarilor principale, din gneise biotitice cu intercalatii de amfibolite si roci granitice.
Amplasamentul lucrarilor a fost ales astfel �nc�t sa se situeze la limita aval a sisturilor cristaline, pentru a utiliza cel mai mare potential hidroenergetic fara a amplasa lucrarile pe formatiuni geologice nesigure.
Hidrologia:
Din anul 1840 existau �nregistrari zilnice ale nivelului apelor Dunarii si 58 de masuratori de debite, �n acelasi profil, efectuate �n perioada 1893-1962. Pe baza acestor masuratori s-a stabilit o cheie limnimetrica precisa si urmatoarele carac-teristici hidrologice principale:
-debitul mediu multianual � 5.420 m�/s;
-debitul maxim �nregistrat la 17.04.1895 � 15.900 m�/s;
-debitul minim �nregistrat la 11.01.1865 � 1.150 m�/s;
Debitele maxime si minime, determinate prin metode de statistica matematica, sunt:
-asigurare 0,01% - 22.360 m�/s;
-asigurare 0,1% - 19.300 si 1.260 m�/s;
-asigurare 1% - 16.350 si 1.450 m�/s.
Dispozitia generala:
Dispozitia generala a obiectului principal este simetrica, cu un baraj deversor amplasat �n mijlocul albiei si c�te o centrala si ecluza de fiecare parte a acestuia. Frontiera de stat dintre cele doua tari se afla pe axul de simetrie.
Aceasta dispozitie permite fiecarei tari sa aibe amplasat pe teritoriul sau jumatate din constructiile obiectului principal asupra carora este proprietara si sa si le realizeze, �n conformitate cu principiile stabilite prin Acordul dintre tari.
Caracteristici constructive:
Prin dispozitia adoptata frontul de retentie, �n lungime totala de 1.278 m, este realizat din:
-barajul deversor � 441 m;
-centrala rom�neasca � 214 m;
-centrala s�rbeasca � 214 m;
-ecluza rom�neasca � 53 m;
-ecluza s�rbeasca � 53 m;
-barajul nedeversor rom�nesc � 117 m;
-barajul nedeversor s�rbesc � 186 m;
Caracteristici energetice:
-puterea instalata � 2 x 1050 MW;
-debitul instalat � 2 x 4.350 m�/s;
-cota de retentie � 69,50;
-caderea medie � 27,17 m;
-caderea maxima � 34,50 m;
-caderea minima � 21,90 m;
-turbine 2 x 6 buc. tip Kaplan de 175 MW
-productia de energie �n an mediu � 2 x 5.250 GWh
Caracteristici pentru navigatie:
-numar de trepte � 2;
-lungimea sasului � 310 m;
-latimea sasului � 34 m;
-ad�ncimea minima la prag � 4,50 m;
-gabaritul de aer � 13 m;
-capacitatea convoiului�9 slepuri x 1200 t;
-timpul de ecluzare � 62 min;
-capacitatea de tranzit � 2 x 25 mil.t/an.
Lacul de acumulare:
Uvrajele amenajarii au dus la formarea unui lac de acumulare de 2.100 mil.m� care a inundat terenuri (10.131 ha), localitati (orasele Orsova si Donji Milanovac), insula Ada-Kaleh, sosele (160 km), cai ferate (24 km), �ntreprinderi industriale, retele de telecomunicatii, monumente istorice.
Noi localitati au fost construite �n vecinatatea celor acoperite de ape. Noua cale ferata si noi sosele au fost trasate paralel cu cele inundate, dar cu caracteristici tehnice si functionale ameliorate, centrele industriale au fost modernizate si deplasate �n vecinatatea noilor localitati. Insula Ada-Kaleh a fost transferata partial pe insula Simian din aval de Turnu Severin, iar Tabula Traiana, din malul Cazanelor, a fost ridicata deasupra apelor.
Barajul deversor:
Asigura regularizarea nivelului apei �n amonte de baraj, evacuarea gheturilor si �mpreuna cu centrala si ecluza, evacuarea debitelor mari. Prin c�mpurile deversoare se poate evacua debitul de 15.400 m�/s, 80% din debitul cu probabilitatea de aparitie odata la 1.000 de ani.
Tipul de baraj este de greutate cu 14 c�m-puri deversante de 24,00 m deschidere, echipate cu stavile, plane duble tip c�rlig, de 25 x 14,85 m. Partea deversanta are forma rotunjita si se continua cu disipa-torul de tip cilindric �necat cu contrapanta si fara dinti.
�n scopul reducerii subpresiunilor la limita amonte s-a executat un voal de injectii cu ciment la 30 m, iar pe suprafata de fundare s-au realizat injectii de consolidare la 5 m ad�ncime, dispuse �n sah la intervale de 4,00 m. Drenarea se realizeaza prin galerii de drenaj paralele cu Dunarea si prin foraje verticale din cele 3 galerii longitudinale de la fundatie.
Barajul este �mpartit �n ploturi de 16 m prin rosturi etansate amonte si aval cu c�te doua benzi de cauciuc, tip Sika. Pilele de 7,00 m latime sustin stavilele, camerele mecanismelor, grinzile de rulare pentru macaralele portal si, �n amonte pe console, soseaua de legatura �ntre maluri.
Centralele:
Centralele electrice realizeaza, �mpreuna cu celelalte uvraje, bararea fluviului si ridicarea retentiei. Fiecare centrala este �mpartita �n 4 blocuri prin rosturi de dilatatie. Blocul de l�nga ecluza este blocul de montaj de 26 m. �n fiecare din celelalte 3 blocuri sunt amplasate c�te 2 hidroagregate. �n partea amonte se afla priza pe al carei coronament este amplasata soseaua de legatura si calea de rulare a celor 2 macarale portal de 160 tf pentru deservirea echipamentelor.
Priza este �mpartita printr-o pila interme-diara �n 2 deschideri echipate cu vane rapide si gratare rare verticale. Camera spirala a turbinei este din beton, iar pe umerii camerei se reazema �ntreg hidro-agregatul. Sub turbina se gaseste aspira-torul care face legatura circuitului hidra-ulic cu avalul centralei.
Sala masinilor de 214 x 25 x 27 m, este de tipul �nchis, peretele amonte fiind zidul de presiune amonte, iar peretele aval fiind alcatuit din st�lpi metalici chesonati si panouri verticale prefabricate din beton armat. Sala este deservita de 2 poduri rulante de 400/250 tf.
�n aval de sala masinilor pe platforma exterioara a centralei sunt amplasate transformatoarele si macaraua portal de 40 tf pentru manipularea batardourilor de la aspiratoare. Sub aceasta platforma sunt organizate toate serviciile interne.
In blocul de montaj sunt prevazute 3 goliri de fund folosite pentru evacuarea apelor �n timpul executiei si a exploatarii provizorii si statia de epuismente pentru centrala si baraj.
Ecluzele:
Pentru asigurarea navigatiei �n conditiile existentei unei diferente de nivel �ntre amonte si aval de 20-35 m, s-a executat l�nga fiecare mal c�te o ecluza �n 2 trepte cu sasurile amonte �n lacul de acumulare si sasurile aval �n aval de axul barajului. Dimensiunile ecluzelor sunt identice cu cele ale canalului Panama, cele mai mari ecluze din lume.

Solutia aleasa pentru umplerea-golirea uniforma a sasurilor prevede un sistem de alimentare de tip distribuit, format din 4 galerii longitudinale amplasate �n radier si c�te 2 zone de alimentare formate din 9 galerii transversale.
Sasurile ecluzelor s-au realizat de tip doc din beton armat cu radierul legat rigid de bajoaiere. Sasurile sunt �mpartite �n ploturi de 12-30 m, prin rosturi permanente etansate cu benzi Sika si tabla de cupru.
La capul amonte si la cel intermediar s-au prevazut porti plane, iar la capul aval poarta buscata. Fiecare poarta de serviciu are si poarta de revizie.
�ntre ecluze si maluri s-au realizat legaturi prin baraje de umpluturi de balast, etansate cu nucleu de argila.
At�t �n amonte c�t si �n aval se gasesc avantporturi de regrupare a convoaielor de nave si pregatirea lor pentru accesul �n ecluze. Avanporturile aval sunt limitate lateral de ziduri de beton de 16 m �naltime care separa acvatoriul de mal sau de albia Dunarii. Avanporturile amonte sunt limitate de 7 pontoane metalice plutitoare, ancorate de piloni masivi, la malul st�ng si de un zid de beton la malul drept.
Conceptia lucrarilor de deviere a apelor Dunarii:
Devierea apelor Dunarii �n vederea executarii lucrarilor s-a realizat �n 2 faze. �n prima s-au amenajat incinte pe fiecare mal �n care s-au realizat:
-la malul st�ng � centrala si ecluzele, dintre care cea de la amonte fara radier si galeriile de alimentare pentru a permite navigatia la cota de retentie provizorie (52,00) pe perioada fazei a II-a;
-la malul drept � centrala cu turbinele 5 si 6 ramase �ntr-un stadiu care sa permita trecerea apei �n faza a II-a si 3 c�mpuri de baraj ramase la o cota mai joasa;
Ambele incinte au fost completate �n aval cu incinte complementare �n care s-au realizat avantporturile si bieful aval de la malul drept.
Batardoul primei faze de la malul st�ng a fost realizat, pe zona longitudinala, din celule de palplanse plate umplute cu balast, prelungite spre maluri prin diguri de pam�nt etansate cu palplanse. Batardoul de la malul drept a beneficiat de un spatiu larg si insule naturale si s-a realizat din diguri de balast etansate cu palplanse. Largimea libera a albiei ramasa �ntre cele doua batardouri a fost de 276 m. �n vede-rea asigurarii navigatiei c�nd viteza apei depasea 3 m/s s-a utilizat tractiunea supli-mentara cu un remorcher de 2.500 CP.
�n faza a II-a de executie s-au realizat 11 c�mpuri ale barajului deversor �ntr-o incinta formata din doua batardouri sub forma de diguri de balast care �nchideau �n amonte si �n aval partile longitudinale ale batardourilor fazei I-a.
�nchiderea albiei pentru faza a II-a s-a facut cu un prism de piatra si blocuri de beton aruncate �n curentul apei si �ncadrat ulterior �n profilul batardoului amonte. Prismul de �nchidere a fost executat, �ntr-o prima etapa prin metoda pionier, prin avansament de la malul drept, apoi bresa finala (110 m), prin lansarea frontala �n albie a unor blocuri de piatra, blocuri si stabilopozi de beton de p�na la 30 t, de pe un pod provizoriu executat anterior.
Probleme deosebite rezolvate la executia lucrarilor:
Ca orice lucrare de asemenea dimensiuni, executia a ridicat, iar personalul executant a solutionat o serie de probleme tehnice dintre care enumeram:
-realizarea incintei de executie de la malul st�ng, amplasata �n plin senal navigabil, cu un batardou din celule de palplanse de �=18 m, umplute cu balast;
-realizarea celulelor batardoului de pe platforme plutitoare autoridicatoare;
-sortarea hidraulica a nisipului pentru �mbunatatirea curbei granulometrice a betonului si reducerea consumului de ciment;
-folosirea otelului beton de �nalta rezis-tenta cu �=60 mm;
-realizarea de armoblocuri preansamblate de p�na la 40 t;
-forarea gaurilor de mina pentru derocarea sub apa cu o platforma autoridicatoare realizata prin autodotare;
-realizarea senalului navigabil mal st�ng aval prin derocare cu explozibil sub apa;
-realizarea �nchiderii Dunarii printr-o metoda combinata pionier-frontala, de pe un pod fix realizat �n prealabil;
-�nchiderea albiei Dunarii la un debit de 5.000 � 3.300 m�/s, realiz�ndu-se o cadere maxima �n bresa de 3,70 m si o viteza a apei de 7 m/s, ceea ce situeaza lucrarea printre cele mai grele din lume.
Principalele cantitati totale de lucrari:
-excavatii, umpluturi � 22,50 mil.m�;
-palplanse � 24,000 t;
-beton � 3,50 mil.m�;
-echipament � 68.600 t;
-armaturi constructii metalice � 187.000 t;
Durata de executie:
-lucrarile de organizare de santier au �nceput �n luna aprilie 1964, iar deschiderea oficiala a santierului comun rom�no-jugoslav a avut loc la 7.09.1964.
-ecluza rom�na a fost pusa �n functiune �ntr-un stadiu provizoriu, fara radierul sasului amonte, la 12.08.1969;
-hidroagregatele partii rom�ne au fost puse �n functiune �ntre 14.08.1969 si 28.11.1971;
-inaugurarea oficiala a avut loc la 16.05.1972;
�n 35 de ani de functionare constructiile realizate nu au dat nastere la nici un incident tehnic care sa prezinte pericol sau necesitatea unor reparatii, ci a creeat conditiile ca pe baza experientei acumulate, a studiilor si a unor amenajari minore, �n anul 1993 beneficiarii rom�n si s�rb sa treaca la un regim de functionare av�nd cota de retentie crescuta p�na la 70,30.
�n anii 2000 �2005 Beneficiarul rom�n a procedat la retehnologizarea echipamen-tului din centrala, ridic�nd puterea unei turbine de la 175 la 194,5 MW, puterea totala instalata la 1167 MW si productia de energie pentru un an hidrologic mediu la 5.241 GWh