| Barajul si CHE Colibita | Inapoi la proiecte |
|
|
||||
| » [imaginea urmatoare] | |||||
|
Amenajarea hidrotehnică Colibiţa se situează în bazinul superior al rîului Bistriţa Ardeleană. Bazinul de recepţie se dezvoltă în zona munţilor Călimani şi Bîrgăului pe o suprafaă de cca 200 km².
Din punct de vedere geologic, regiunea este alcătuită din roci vulcanice (aglomerate vulcanice şi andezite) cu zone de depuneri sedimentare. La definitivarea schemei de amenajare s-a avut în vedere posibilitatea supraînălţării, în perspectivă, a barajului cu 10 m şi posibilitatea de execuţie în avalul amenajării a unor trepte de centrale pe derivaţie totalizînd 20 MW, iar în amonte de acumulare, o hidrocentrală de 3,2 MW. Acumularea pentru folosinţe complexe Colibiţa este destinată în principal asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială a minicipiului Bistriţa. Pentru satisfacerea tuturor utilităţilor şi în mod special pentru a deveni rentabilă din punct de vedere energetic s-a mărit volumul util al lacului de acumulare de la 60 la 65 mil m³ prin coborîrea nivelului minim de exploatare energetică, s-a ridicat nivelul de retenţie în lac şi s-a derivat în lac un stoc suplimentar de 1,29 m³/s din bazinul alăturat al rîurilor Repedea şi Bîrgău şi de pe traseul aducţiunii principale prin 4 captări. Principalele lucrări ale amenajării: Barajul de anrocamente: Barajul de anrocamente Colibiţa are coronamentul la cota 805, înălţimea de la bază de 92 m şi lungimea la coronament se 241 m. La aceşti parametri, barajul înglobează 1,610 mil m³ anrocamente formate din andezite vulcanice. Fundarea barajului s-a făcut pe roca de bază, a cărei impermiabilitate a fost asigurată de un voal de etanşare format din 2 şiruri de foraje, amplasate alternant la un metru distanţă. Adîncimea forajelor a fost de 35 m în albie şi de 50 – 60 m în versanţi. Barajul a fost proiectat astfel încît să poată fi realizat în 2 etape: în prima etapă, putînd acumula un volum de 10 mil m³, nivelul de retenţie fiind la cota 765 şi cota coronamentului la 771, iar în etapa a doua la cota finală. Etanşarea corpului barajului s-a realizat în etapa I-a cu o mască provizorie din folie de pvc, iar în etapa a II-a din beton bituminos, suprafaţa totală fiind de 26.000 m². Masca provizorie, realizată în anul 1982, a necesitat pregătirea paramentului amonte prin execuţia unei zidării uscate din piatră compactată prin vibrare, peste care s-a aplicat un mortar de egalizare de cca 5 cm. Peste mortar s-a aplicat, lipită cu bitum cald, o foaie de hîrtie craft. Peste faţa de polietilenă a hîrtiei craft s-a lipit cu prenadez o prelată din folii pvc de 0,8 mm, lipite între ele, peste care s-a mai lipit o foaie din pvc expandat de 4 mm. Legătura între diferitele straturi ale sistemului de etanşare şi grinda de beton de la vatră s-a realizat cu ajutorul unui profil etallic fixat cu buloane. Sistemul de etanşare a fost protejat cu plăci prefabricate de beton armat de 2,50 x 2,00 x 0,15 m, montate direct pe stratul de pvc expandat. La demontarea măştii provizorii, în anul 1989, s-a constatat că, în general, folia din pvc s-a comportat bine, în ciuda unui anumit fenomen de îmbătrînire. Masca definitivă din beton asfaltic este alcătuită din 5 straturi de mixturi asfaltice, dispuse pe un strat suport special pregătit, formate din: -un strat de beton bituminos (de egalizare) semicompact, în grosime de 5 cm; -un strat de beton bituminos compact, în grosime de 6 cm; -un strat de beton bituminos drenant în grosime de 9 cm; -două straturi de beton bituminos compact, în grosime de 5 cm fiecare; -un strat de mastic bituminos de protecţie contra razelor solare. Realizarea măştii s-a făcut în fîşii de 3,00 m după linia de cea mai mare pantă, cu un set de echipamente concepute şi realizate de către HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Celelalte lucrări ale amenajării au fost: Aducţiunea principală formată dintr-o priză de tip turn comună cu priza golirii de fund, continuată cu 210 m de galerie (dintre care 60 m cu blindaj) şi casa vanelor golirii de fund. Din zona blindată se ramifică conducta de onsum la aducţiunea centralei hidroelectrice. Aducţiunea centralei este alcătuită dintr-o conductă metalică de 150 m cu Ø=2,20 m, pozată în onsumma de acces la casa vanelor golirii de fund, traversarea pe versantul onsu (în aval de baraj) cu o conductă de beton armat (L=75m, Ø=2,20) blindată la interior şi rezemată pe 2 pile, onsumma de aducţiune (L=6.500 m, Ø=2,80), pînă la castelul de echilibru. Pe traseul galeriei sunt prevăzute 4 puţuri de onsum la captările secundare. Castelul de echilibru, de tip cu cameră superioară şi inferioară cu circulaţie şi diafragmă în puţ, cu h=84 m şi Ø=4,40 m, este continuat de casa vanelor fluture, conducta forţată de 233 m, distribuitorul şi vana sferică. Centrala hidroelectrică de tip puţ semiîngropat cu Ø=13,60 m şi înălţimea totală de 34,55 m, este echipată cu un grup Francis de 21 MW, la un debit instalat de 15,50 m³/s şi o cădere de 194,5 m. Pentru livrarea uniformă a debitului de apă la onsummator s-a executat un bazin compensator de 90.000 m³ realizat în profil mixt, în afara albiei regularizate a rîului. Din bazinul compensator, pe o lungime totală de 230 m sunt montate 2 conducte SENTAB cu Ø=2,00, continuate cu prefabricate tip casetă care debuşează în albia rîului şi care sunt prevăzute cu vane batardou, conductă by-pass şi vană reglabilă pentru transmiterea uniformă în aval a debitului de apă cerut de onsummator. Derivaţii şi captări secundare: Derivaţia Repedea, captează 0,45 m³/s de apă a afluentului cu acelaşi nume, printr-o priză de tip tirolez la firul apei pe care îl deversează în acumulare printr-o galerie de 796 m. Derivaţia Bîrgău, captează debitele rîului Bîrgău (0,40 m³/s) cu o captare tiroleză – Straja – şi îl transportă printr-o galerie secundară de 6.500 m. Pe traseul aducţiunii principale au mai fost captate pîraiele Şoimul de Jos, Şoimul de Sus, Iezerul şi Stejea, care împreună adună 0,44 m³/s de apă. Iniţial a mai fost prevăzută captarea rîului Pietroasele de 0,22 m³/s, la care s-a renunţat în urma unei reanalizări economice. Principalele cantităţi de lucrări: -terasamente – 388.000 m³, -anrocamente – 1.720.000 m³, -beton şi beton armat – 135.000 m³, -masca beton asfaltic – 26.000 m², - injectii – 25.900 m. Lucrările s-au defăşurat în perioada 1979 – 1983 şi 1990 –1994. |
